Sumele trimise în ţară de românii aflaţi la muncă în străinătate şi-au continuat scăderea puternică în primul trimestru din acest an , cumulând doar 758 milioane euro, ceea ce reprezintă un minim al ultimilor şase ani. Declinul se datorează atât situaţiei dificile de pe piaţa muncii din state precum Spania, dar şi schimbării atitudinii faţă de România a multor conaţionali plecaţi afară.

Comparativ cu primul trimestru din 2010, sumele de la „stranieri” sunt cu 10% mai mici. Remiterile acestora au fost chiar mai mici decât în primul trimestru din 2005, când s-au cifrat la 769 milioane euro, în condiţiile în care în urmă cu şase ani nu erau plecaţi afară la muncă atât de mulţi români.

Comparativ cu perioadele de vârf, din 2007-2008, sumele trimise în ţară de românii care muncesc afară sunt de două ori mai mici şi nu se ştie dacă situaţia se va îndrepta în curând.
Astfel, chiar dacă multe economii europene au revenit pe creştere de ceva timp, condiţiile de pe piaţa muncii din multe state europene rămâne dificilă. În Spania, de exemplu, care reprezintă una din primele două destinaţii pentru „stranieri”, şomajul a ajuns la 20,7% în luna martie, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, unde şomajul se cifrează pe medie la circa 10%.

Totuşi, încă din comentariile postate de cititori la articolul precedent (din urmă cu o lună) reieşea o tendinţă destul de gravă pentru România – foarte mulţi din cei plecaţi afară la muncă aproape că nu mai vor să audă de România şi intenţionează să „îî tragă” după ei pe cei dragi rămaţi încă în ţară.

La o astfel de situaţie poate nu se ajungea dacă, după ce au respirat aerul normalităţii în diferite ţări europene, „stranierii” nu ar fi fost scârbiţi de fiecare dată când se întorceau acasă de corupţia din mai toate instituţiile, de atitudinea „primitivă” a vecinilor de altădată, de cum erau furaţi de mai toţi meşterii angajaţi să le construiască sau să le repare ceva prin casă şi de multe altele.

Multe reclamaţii ale „stranierilor” se refereau şi la faptul că pentru sumele trudite afară şi trimise acasă nu li s-au acordat deloc anumite  reduceri de taxe sau impozite din partea statului sau băncilor şi chiar au fost spoliaţi de cei amintiţi.

Dincolo de faptul de a compara nişte cifre care arată dramatic, situaţia e cu atât mai dureroasă cu cât România ar putea pierde definitiv o bună parte din populaţie, o populaţie activă de care avem nevoie ca de aer să contribuie pentru ţară şi pentru părinţii lor şi ai noştri, a căror pensie nu mai are de cine să fie susţinută.

Care operator a atras cei mai mulţi clienţi dintre cei 500.000 care s-au portat

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, a anunţat că după 2 ani şi jumătate de la data lansării portabilităţii în România, numărul de portări a depăşit cifra de 500.000, grecii de la Cosmote atrăgând cei mai mulţi clienţi.

Proporţia între numerele fixe şi cele mobile portate se menţine relativ aceeaşi, 68% din totalul numerelor portate (peste 340.000) fiind numere de telefonie mobilă.

Numărul de portări a crescut constant de la data lansării serviciului de portabilitate a numerelor, 21 octombrie 2008. În cele două luni din anul 2008 în care portabilitatea numerelor a fost posibilă au fost realizate peste 15.000 de portări, în 2009 peste 180.000, iar în anul 2010 numărul portărilor a crescut până la 221.219. Astfel, numărul mediu de portări realizate lunar a ajuns la 18.434, în 2010. Cele mai multe portări (25.331) au fost realizate în luna decembrie 2010. La 31 decembrie 2010 totalul de numere portate a ajuns la 417.139.
În data de 16 mai 2011 a fost depăşită cifra de 500.000 de numere portate. Astfel, până la această dată au fost portate 500.224 de numere, dintre care 340.047 numere de telefonie mobilă şi 160.177 numere de telefonie fixă. De la începutul anului 2011 şi până la această dată au fost portate un total de 83.085 de numere, dintre care 60.824 au fost numere de telefonie mobilă şi 22.261 au fost numere de telefonie fixă (o medie lunară de peste 18.000 de portări).

Cele mai multe numere de telefonie fixă au fost portate în Bucureşti (44.635 de numere), urmat de judeţul Cluj, cu 10.785 de numere portate, Timiş (10.756) şi Prahova (8.568).
În ceea ce priveşte telefonia mobilă, datele statistice arată că se portează mai frecvent utilizatorii cu abonament decât cei care folosesc o cartelă preplătită. Astfel, din numărul total de utilizatori de telefonie mobilă care s-au portat, 73% erau abonaţi postpaid şi 27% erau abonaţi prepaid.

Cosmote a primit 126.671 numere

În ceea ce priveşte numărul de portări realizate de către fiecare operator de telefonie mobilă în calitate de furnizor acceptor (portări către propria reţea), cele 340.047 de numere mobile portate se împart astfel: Cosmote a primit 126.671 numere, Vodafone  107.041, Orange 101.973, RCS & RDS 3.645 şi Telemobil 717.

Cele 160.177 de numere de telefonie fixă au fost portate în reţelele a 31 de furnizori de servicii de telefonie fixă. Dintre acestea, cele mai multe numere au fost portate către reţelele UPC România 54.395, RCS & RDS 38.995, Orange 27.000, Vodafone 21.606 şi Romtelecom 10.599.

Portabilitatea numerelor permite utilizatorilor de servicii de telefonie să îşi păstreze numărul de telefon atunci când schimbă furnizorul. Se pot porta numerele de telefonie fixă, mobilă şi numere speciale precum cele din categoria 0800 sau 0900. Portarea se face doar în cadrul aceleaşi categorii (fix-fix, mobil-mobil).

Dacă toate firmele îşi plătesc taxele, CAS va scădea cu 2 puncte

Toţi agenţii economici să-şi plătească CAS şi contribuţiile sociale se vor reduce cu 2 puncte, a declarat preşedintele României, Traian Băsescu, astăzi, la o conferinţă pe tema ieşirii din criză.

În opinia preşedintelui, "în economia României există un campionat al eludării legilor fiscale".

În aceste condiţii, spune el, "bugetul de stat nu-şi poate permite acum riscul unor dezechilibre".

Pe de altă parte, şeful statului a precizat că nu există nicio intenţie de supraimpozitare a băncilor. "Dacă guvernul îşi punea această problemă, o făcea când era în cea mai rea situaţie. Nu a făcut-o atunci, nu o va face nici acum", a spus preşedintele.

otrivit acestuia, guvernul nu va lua măsuri împotriva băncilor câtă vreme acestea iau decizia scăderii dobânzilor, a glumit Băsescu.

Trebuie să câştigăm lupta cu ineficienţa
În anii electorali ne-am defectat întotdeauna condiţia de stabilitate, a spus preşedintele Traian Băsescu. El a menţionat că noul acord cu FMI a fost în întregime decizia guvernului.

"Teama mea a fost că venind anul viitor, ar fi riscul unor măsuri populiste şi apăreau opinii că nu ne ţinem de reforme", a spus preşedintele.

Potrivit acestuia, coordonatele politicii guvernelor în perioada următoare sunt consolidarea fiscală, reformarea întreprinderilor de stat, stabilitatea preţurilor.
"Încă nu am ieşit din criză şi nici Europa nu a ieşit. Trebuie să câştigăm lupta cu propria ineficienţă", a precizat Băsescu.

Cum a evoluat PIB-ul României față de 1989

În ultimul an al regimului comunist, produsul intern brut pe cap de locuitor înregistrat de România era de 1.790 de dolari. Două decenii mai târziu, în 2010, acest indicator a ajuns la 7.540 de dolari.

Deși aparent a crescut de peste patru ori, luând în calcul rata inflației pentru dolarul american (76% în ultimii 21 de ani), PIB-ul per capita s-a majorat în termeni reali de 2,4 ori în perioada 1989-2010.

Asta nu a ajutat, însă, România să urce prea sus în clasamentul mondial – dacă în 1989 eram pe locul 78 în lume în ceea ce privește PIB per capita, acum suntem pe poziția 70.

În urmă cu 21 de ani, primele locuri în topul produsului intern brut pe locuitor erau ocupate de Eleveția (27.800 de dolari), Luxemburg (26.300 de dolari), Bermuda (25.200 de dolari), Jaoponia (23.900 de dolari) și Suedia (23.800 de dolari).

Poziții fruntașe ocupau și Norvegia, Finlanda, Islanda, SUA și Danemarca (toate cu peste 20.000 de dolari pe cap de locuitor).

În rândul statelor comuniste, cel mai bine erau plasate Rusia și Slovacia (cu circa 3.400 de dolari per capita fiecare), urmate de Estonia (3.250 de dolari), Letonia și Ungaria (circa 2.800 de dolari fiecare), Bulgaria (2.450 de dolari) și Polonia (2.150 de dolari).

Anul trecut, situația la vârful clasamentului se schimbase semnificativ. Primele cinci locuri erau ocupate de Luxemburg (109.000 de dolari pe cap de locuitor), Norvegia (84.400 de dolari), Qatar (76.200 de dolari), Elveția (67.200 de dolari) și Emiratele Arabe Unite (59.700 de dolari).

Urmau, în ordine, Danemarca (56.150 de dolari), Australia (55.600 de dolari), Suedia (48.900 de dolari), SUA (47.300 de dolari) și Olanda (47.200 de dolari).

Peste 40.000 de dolari per capita se mai produceau în Canada, Irlanda, Austria, Finlanda, Singapore, Japonia, Belgia, Franța și Germania.

Clasamentul pentru estul continentului este astăzi condus de Slovenia și Cehia, urmate de Slovacia, Estonia, Croația, Ungaria, Polonia, Lituania și Letonia. Fostul lider de acum două decenii, Rusia, a coborât puternic, până pe poziția a zecea în regiune.

Asta în timp ce pe malurile Dâmboviței economia s-a dovedit a fi mai performantă decât cea bulgărească. Astfel, dacă în 1989 PIB-ul per capita de la sud de Dunăre era cu peste 27% mai mare decât cel înregistrat la noi, astăzi valoarea produsului intern brut pe locuitor este cu 16% mai mare în România

Sexi-consiliera de la IMM şi-a făcut "cuib" în biroul mamei sale. Directorul-mamă împarte biroul cu fata-funcţionar

Şefa Oficiului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Timiş şi-a „aranjat“ fiica într-o funcţie pe care n-a declarat-o public ca fiind vacantă. Bianca Jurcă (27 de ani) a „concurat“ pe un post fără contracandidaţi, iar competenţele i-au fost evaluate chiar de către subordonaţii mamei sale.

Lucrează în acelaşi birou. Mama conduce instituţia, fiica e consilier politici şi programe în cadrul agenţiei. Şi nu este vorba de o firmă particulară, ci chiar o instituţie de stat, iar cele două angajate sunt plătite din bani publici.

Dincolo de aceste aspecte iese în evidenţă modul în care mama, directoare la o instituţie a statului, şi-a angajat fiica într-o funcţie publică. „S-a angajat în urma unui concurs. Are pregătire profesională corespunzătoare. Concursul a fost anunţat, dar nu s-a prezentat nimeni. N-am dezavantajat pe nimeni. Trebuie să lucreze şi copiii noştri undeva. Dacă au o pregătire trebuie să lucreze undeva", a declarat mama Biancăi Jurcă, Lelica Crişan.

Concurs anunţat la perete

Când s-a angajat la Oficiul pentru IMM-uri Timiş, Bianca Jurcă nu a avut contracandidat. Potrivit secretarului comisiei de examinare, Ana-Maria Cociu, subalternă a Lelicăi Crişan, anunţul pentru angajare a fost făcut doar la avizierul instituţiei şi la concurs nu s-a mai prezentat nimeni. „La momentul respectiv putea fi publicat doar pe avizier. După aceea s-a schimbat legislaţia", susţine Cociu.

Întrebată cum a putut fi obiectivă examinând-o pe fiica şefului direct, Ana-Maria Cociu a spus: „Pe noi ca şi angajaţi nu ne interesează cine vine - fiica, fiul cuiva. Nu mă interesa nici dacă venea fiul domnului prim-ministru, atât timp cât îşi făcea treaba sau răspundea în mod afirmativ cerinţelor postului. Atâta vreme cât candidatul şi-a îndeplinit condiţiile, atâta vreme cât a răspuns şi la interviu şi în scris conform cerinţelor, nu văd care e problema."

„Salariul este mic"

Lelica Crişan şi fiica ei, Bianca Jurcă, nu văd nicio problemă în a lucra împreună. Mai mult decât atât, Bianca susţine că nu a venit la IMM-uri pentru bani, ci pentru a căpăta experienţă. „Am vrut să lucrez cu mama să acumulez experienţă. Salariu iau 10 milioane (1.000 de lei - n.r.)", a spus Bianca Jurcă.

„Salariul este foarte mic, condiţiile nu sunt extraordinare. Nu avem maşini, nu avem sediu. Sunt oficii în Timişoara care lucrează cu cinci persoane pentru că nu se angajează nimeni", a adăugat Lelica Crişan. Aceasta spune că, în afara sarcinilor de serviciu pe care le îndeplineşte, Bianca Jurcă lucrează şi pe proiecte europene, prin care s-au atras în interesul Oficiului pentru IMM-uri bani comunitari de dezvoltare a activităţii şi de instruire a personalului.

În ciuda scandalului izbucnit în ultimele zile, Lelica Crişan nu bate deloc în retragere şi va participa la concursul pentru director organizat la 23 mai. „În tot acest scandal nu se vorbeşte deloc despre competenţe. O să merg la concurs cu toată presa după mine pentru a vedea cât ştiu", a spus Lelica Crişan.
Bianca Jurcă: fotomodel, patron şi funcţionar public   Foto: Sebastian Tătaru

"Eu am dorit să lucrez alături de mama pentru a acumula experienţă. Sunt angajată pe o perioadă determinată până în august."
Bianca Jurcă
consilier politici şi programe OIMM Timiş

"Nu am dezavantajat pe nimeni. Trebuie să lucreze şi copiii noştri undeva. Dacă au o pregătire, trebuie să lucreze undeva."
Lelica Crişan
şefa OIMM Timiş, mama Biancăi Jurcă

Vrea bani europeni pentru salonul ei de fiţe În afară de angajată a Oficiului pentru IMM-uri Timiş, Bianca Jurcă este şi proprietara unui salon de înfrumuseţare din Timişoara, dar a fost şi membră PDL, partid pe care l-a părăsit în urmă cu aproximativ doi ani. „Şi-a dat demisia din partid invocând motive personale", a spus purtătorul de cuvânt al PDL Timiş, Oana Gaita. Surse importante din partid au spus însă că tânăra a demisionat pentru a nu afecta prin ceea ce face ca fotomodel imaginea organizaţiei.

Vrea bani europeni pentru salonul ei de fiţe În afară de angajată a Oficiului pentru IMM-uri Timiş, Bianca Jurcă este şi proprietara unui salon de înfrumuseţare din Timişoara, dar a fost şi membră PDL, partid pe care l-a părăsit în urmă cu aproximativ doi ani. „Şi-a dat demisia din partid invocând motive personale", a spus purtătorul de cuvânt al PDL Timiş, Oana Gaita. Surse importante din partid au spus însă că tânăra a demisionat pentru a nu afecta prin ceea ce face ca fotomodel imaginea organizaţiei.

 În calitate de om de afaceri, Bianca Jurcă a depus anul trecut la Agenţia de Dez­voltare Regională Vest un proiect european prin care cere 122.000 de euro ca să-şi modernizeze salonul de înfrumuseţare. Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest susţin că nu poate fi vorba de un conflict de interese pentru că e vorba de două instituţii diferite, ADR, care se ocupă de gestionarea fondurilor europene, şi Oficiul pentru IMM‑uri, care gestionează programele guvernamentale. „Eu, dacă aş vrea să mut un proiect, nu pot să-l mut pentru că nu am cum. Au nişte coduri şi se iau toate proiectele după  regula primul venit, primul servit", a explicat şeful ADR Vest, Sorin Maxim.

122 de mii de euro încearcă Bianca Jurcă să obţină pentru modernizarea salonului ei de înfrumuseţare.

Constructorul Renault, condamnat pentru sinuciderea unui angajat francez pe care l-a presat să vină în România

Un francez angajat la Renault s-a sinucis în 2006 pentru că a fost supus unor presiuni greu de suportat, fiind trimis să lucreze în România împotriva voinţei lui. La mai bine de cinci ani de la incident, Curtea de Apel de la Versailles a găsit vinovată compania Renault pentru "eroarea impardonabilă" a exercitării de presiuni.

Inginerul, angajat la Centrul de Tehnologie al Renault din Guyancourt (regiunea Île-de-France), s-a sinucis în octombrie 2006, aruncându-se de la etajul cinci al clădirii în care lucra.
Soţia lui a dat în judecată compania auto, acuzând că i-a supus partenerul unor presiuni greu de suportat, detaşându-l în România împotriva dorinţei lui. Femeia a susţinut că soţul ei se temea că nu va face faţă exigenţelor tot mai ridicate impuse în proiectele ce urmau să fie desfăşurate.
În 2009, un tribunal pentru afaceri de securitate socială din Nanterre a condamnat Renault, relatează FT1. Constructorul auto a cerut revizuirea primei hotărâri.
Dosarul a ajuns în faţa Curţii de Apel din Versailles, care a stabilit astăzi că decizia instanţei inferioare şi acuzaţia de "eroare impardonabilă" au fost corecte. Judecătorii Curţii de Apel au precizat că grupul Renault era conştient de presiunile privind sarcinile de serviciu la care îşi supunea angajatul.
Cazul inginerului de la Centrul de Tehnologie nu este unic. În 2006, trei angajaţi Renault şi-au luat viaţa în decurs de patru luni, iar în 2007 s-a sinucis un muncitor de la Peugeot - Citroën. De atunci, companiile au luat măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

Prahoveanul Justin Capră a inventat maşina care consumă 0,5 litri de combustibil la suta de kilometri

Un prahovean "ascunde" în atelierul său o maşinuţă-minune, invenţie proprie, care are un consum mediu de numai 0,5  litri de combustibil la suta de kilometri.

Inginerul de aviaţie prahovean Justin Capră, în vârstă de 79 de ani, oferă soluţii viabile pentru cei care s-au săturat de scumpirea benzinei şi a motorinei şi caută autovehicule care să consume cât mai puţin carburant. Faimosul inventator român a meşterit în atelierul său din localitatea prahoveană Filipeştii de Pădure un prototip de maşină cu un consum mediu de numai 0,5 litri la suta de kilometri şi care poate atinge viteza de 90 de kilometri pe oră. 

Maşinuţa-minune are greutatea de 150 de kilograme şi costă 8.000 de lei. „Nu este o invenţie de ieri de azi este realizată cu peste trei ani în urmă în atelier. Este un fel de scuter electric. Un astfel de automobil a  parcurs distanţa Bucureşti-Iaşi, adică peste 400 de kilometri, cu numai doi litri de benzină. Deocamdată nimeni nu s-a arătat interesat să o fabrice în serie, chiar dacă mi-aş dori tare mult asta. Din păcate, noi, românii, nu suntem dornici de nou. Ne este teamă de el. Probabil că aici sunt şi alte interese", spune Justin Capră, privindu-şi  cu admiraţie capodopera pe patru roţi

Funcţionează şi cu ulei de prăjit cartofi

Mai interesant este faptul că „J 400D", maşinuţa -vedetă din atelierul lui Justin Capră, poate circula cu orice fel de combustibil. „Merge cu de toate. Îi putem pune benzină, motorină, chiar şi ulei de prăjit cartofi. Consumul este minim, nu cred că există ceva care să consume mai puţin. Eu nu am avut niciodată simţul proprietăţii, de aceea nu sunt interesat de obţinerea de foloase materiale din brevetarea invenţiilor mele, şi nici nu mă interesează dacă cineva îmi copiază ideea", spune prahoveanul care are în palmares sute de premii naţionale şi internaţionale, peste 80 de minitursime (automobile de mici dimensiuni), 30 de motorete cu propulsie neconveţională, peste 130 de lucrări de specialitate, cărţi şi cursuri, şi nu mai puţin de 60 de brevete. 

Singurul inconvenient al maşinuţei-minune „J400D" este faptul că are un singur loc, destinat şoferului şi un portbagaj mic cât un rucsac. „Eu nu sunt inventator, Dumnezeu este creatorul, inventatorul. Eu sunt un om pasionat de aviaţie, de motoare, de tot ce este nou şi poate fi util în această viaţă", a conchis remarcabilul Justin Capră.