UPDATE În timp ce o parte dintre politicieni consideră Autostrada Transilvania o prostie, alţii spun că este un obiectiv important pentru România şi că trebuie continuate lucrările, întrucât este o autostrada extrem de importantă. Mai mult, o stagnare a lucrărilor sau renunţarea la contractul cu Bechtel ar putea costa statul român mai mult decât lucrările efective, estimate la cel puţin 5 miliarde de euro.
Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat marţi la Craiova, că lucrările de construcţie la autostrada Transilvania nu reprezintă o prioritate pentru România, pentru că acest proiect a fost şi este "o prostie". Contact de capital.ro Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, susţine că proiectul poate fi oprit, dar nu se va rezolva nicio problemă, dimpotrivă costurile vor fi mult mai mari când se va reveni asupra proiectului, dând ca exemplu Canalul Siret-Bărăgan, care a intrat acum în atenţia autorităţilor după ce lucrările au fost oprite în regimul comunist.
"O lucrare de infrastructură o poţi abandona, dar proiectul rămâne îngropat o perioadă, şi există posibilitatea să fi reluat după o perioadă de ceva ani, iar atunci vei constata că ai costuri mult mai mari decât în prima variantă", a explicat Pârvan. Potrivit lui, Autostrada Transilvania este și va rămâne un proiect prioritar nu doar pentru Transilvania, însă autoritățile și-au stabilit 40.000 de obiective prioritare din care foarte puține sunt finalizate.
O părere similară are şi Grigore Pop, preşedintele Cartel Alfa Cluj, potrivit căruia, costurile de întreţinere a unor lucrări în stagnare sunt extrem de mari, "sunt lucrări care se degradează", iar costurile sunt suportate tot de contribuabili.
El precizează că proiectul este unul prioritar, iar o reziliere sau îngheţare a contratului implică costuri mari care trebuie plătite constructorului.
"De ce vine domnul Berceanu acum şi spune că proiectul este o prostie. Nu era chiar el cel care a dat undă verde proiectului în 2009. Dacă se abandonează construcţia pe o perioadă de câţiva ani ne trezim cu costuri suplimentare", spune liderul Cartel Alfa.
Grigore Pop spune că în prezent din cei 1200 de salariaţi pe "şantier" au mai rămas circa 300 de persoane care pregătesc acţiunile de reluare a lucrărilor pe două tronsoane, pe o porţiune de 10 km între Gilău-Aghireşu şi Suplacu de Barcău-Borş.
În cadrul unei dezbateri a Comitetului Naţional pentru Dezvoltare (CND),
Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest (ADR S-V) Oltenia, Marilena Bogheanu, a afirmat, că pentru judeţele din Transilvania, în strategia naţională de autostrăzi şi drumuri expres au fost prevăzute mai multe coridoare europene pentru infrastructura rutieră.
"Vreau să vă spun că ne comparăm cu alte regiuni care, oricum, erau mai dezvoltate ca noi şi ştiţi mult mai bine ca mine că în strategia naţională de autostrăzi şi drumuri expres trec foarte multe coridoare europene prin Transilvania, dar nu mai continuu, pentru că se înţelege ce vreau să spun", a adăugat Marilena Bogheanu.
La rândul său, fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a intervenit spunând că autostrada Transilvania "a fost o prostie şi este o prostie".
"Autostrada Transilvania nu e o prioritate. Pentru că am vorbit cu Uniunea Europeană, noi, România, şi am spus: 'vrem Culoarul IV' şi după aceea nu am fost serioşi să ne ţinem de Culoarul IV. De aceea nici nu ne sprijină UE şi de altfel nimeni pentru Transilvania. Am făcut acea bucată, pentru că era începută 80 la sută şi trebuia făcută, pentru că era păcat să aruncăm pe geam toată munca aia şi banii ăia. Dar nu e o prioritate. În domeniul autostrăzilor, autostrada Transilvania este prioritatea doi. Dacă mergem până la Cluj, ne omoară pe străzi", a spus Berceanu.
Boc: Această autostradă este extrem de necesară
La jumătatea lunii, premierul Emil Boc declara, la Cluj-Napoca, că "această autostradă este extrem de necesară acestei părţi de ţară şi ştim cu toţii câte beneficii poate să ofere. /.../ ca să nu mai vorbim de continuarea până la graniţă şi legarea cu alte autostrăzi din Ungaria. E un lucru extrem de benefic şi care, alături de coridorul IV, care este finanţat din bani europeni, reprezintă priorităţile majore ale infrastructurii de transport din România".
La acea dată existau declaraţii ale ministrului actual al Transporturilor, Anca Boagiu, potrivit cărora autorităţile nu au niciun leu disponibil pentru lucrările la Autostrada Bechtel şi că până la rectificarea bugetară din iunie nu se pot aloca fonduri.
Prim-ministrul preciza atunci că "priorităţile în ceea ce înseamnă autostrada Transilvania sunt cele legate de continuarea tronsonului Câmpia Turzii – Gilău cu tronsonul Gilău – Nădăşel şi finalizarea tronsonului din Bihor. Acestea sunt cele două priorităţi, concomitent cu extinderea pregătirii pentru tronsonul Târgu Mureş – Câmpia Turzii, unde din nefericire nu există în acest moment nu numai exproprieri făcute, ci nici măcar proiectul tehnic. Am dat să lucreze şi la această componentă strategică de pregătire. Pentru aceste două tronsoane de care am vorbit, avem şi proiect tehnic, sunt pregătite şi exproprierile; cu alte cuvinte putem intra în teren în acest an".
Graficul lucrărilor, modificat din nou
Proiectul de construcţie a Autostrăzii Transilvania a început în 2004, în baza unui contract estimat la 2,2 miliarde de euro, acordat companiei americane Bechtel.
Construcţiile au fost suspendate în 2005, când autorităţile au început să reanalizeze contracte încheiate de guvernarea precedentă, termenul de finalizare fiind astfel prelungit cu un an.
Proiectul pentru Autostrada Transilvania vizează o lungime totală de 415 kilometri, dar porţiunea construită până în prezent cu finanţarea statului, la şapte ani de la lansarea proiectului, a depăşit cu puţin 10% din traseul total.
În acest an, Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR), împreună cu firma Bechtel au căzut de acord asupra unui nou grafic al lucrărilor la Autostrada Transilvania, cu noi termene ce vor depăşi finele anului viitor.
Dacă la începutul anului 2009, atunci când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla Radu Berceanu, conform graficului de lucrări postat pe site-ul companiei, până la începutul acestui an trebuiau să fie finalizaţi peste 150 de km. În prezent, se poate circula doar pe porţiunea Câmpia Turzii-Gilău (51,5 km).
Vezi mai jos graficul vechi al lucrărilor:
Secţiunea 1A, Braşov-Făgăraş (53 km): perioadă realizare 28.11.2010- 31.12.2013;
Secţiunea 1B, Făgăraş-Sighişoara (52 km): perioadă realizare 28.02.2010- 31.12.2013;
Secţiunea 1C, Sighişoara-Ogra (56 km): periodă realizare 29.11.2009- 31.12.2013;
Secţiunea 2A, Ogra-Câmpia Turzii (37 km): perioadă realizare 29.11.2009-31.12.2010;
Secţiunea 2B, Câmpia Turzii-Cluj Vest (54 km): perioadă realizare 28.05.2004- 28.02.2010;
Secţiunea 3A, Cluj Vest–Mihăileşti (24 km): perioadă realizare 01.03.2008- 31.12.2010;
Secţiunea 3B, Mihăileşti-Suplacu de Barcău (76 km): perioadă realizare 02.01.2010- 31.12 2012;
Secţiunea 3C, Suplacu de Barcău-Borş (64 km): perioadă realizare 28.05.2004- 28.02.2010.
În 2004, lucrările au început simultan pe două segmente - Secţiunea 2B Câmpia Turzii-Cluj Vest şi Secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş.
Noul grafic prevede finalizarea a încă 88 de km abia la finele anului viitor.
Cum arată noul grafic:
Conform site-ului, CNADNR, "Autostrada Transilvania" reprezintă o autostradă de patru benzi, cu o lungime de 415 km, care parcurge ruta de la Nord-Vest de Braşov în centrul României până la Oradea, la graniţa cu Ungaria. Autostrada va trece prin orasele Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mureş, Cluj Napoca şi Oradea.
Din raţiuni constructive, Proiectul a fost împărţit în 8 segmente, după cum urmează:
• Secţiunea 1A, Braşov-Făgăraş (53 km) : perioadă realizare 2011-2013 ;
• Secţiunea 1B, Făgăraş-Sighişoara (52 km) : perioadă realizare 2010-2013 ;
• Secţiunea 1C, Sighişoara-Ogra (56 km) : periodă realizare 2010-2013 ;
• Secţiunea 2A, Ogra-Câmpia Turzii (37 km) : perioadă realizare 2011-2013 ;
• Secţiunea 2B, Câmpia Turzii-Cluj Vest (54 km) : perioadă realizare 2004-2011;
• Secţiunea 3A, Cluj Vest–Mihăileşti (24 km) : perioadă realizare 2011-2012 ;
• Secţiunea 3B, Mihăileşti-Suplacu de Barcău (76 km) : periodă realizare 2011-2013 ;
• Secţiunea 3C, Suplacu de Barcău-Borş (64 km) : periodă realizare 2004-2012 .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu